Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

sâmbătă, 5 august 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 05.08.2017. O caldura infernala. Ieri dupa ce m-am plimbat prin soare m-a durut capul de nici nu mai vedeam, asa ca azi stam in casa.
Sunt recunoscatoare pentru: apa. Apa care da viata, apa care spala, apa care purifica. Si pentru aerul conditionat din masina.
Ma gandesc: la cum as putea sa ma imbrac mai frumos. I-am facut Ilincai curat in haine si am pastrat cateva tinute, complete. Adev e ca eu ma imbrac urat, fara nicio idee...Chiar ma gandeam ca sa strang bani si sa platesc pe cineva pentru o sesiune de shoping. In ultimul an nu prea mi am mai luat nimic, pentru ca tot ce mi iau, arata urat si e pacat de banii aruncati;), mi-ar trebui si mie cateva tinute complete.
Sper: sa avem un august frumos
Citesc: o carte pe telefon despre adoptie si una fizic Sa nu faci rau
In bucătărie: maia vie URAAA!!! cu care am sa fac aluat diseara pe care sa l  coc intr-o paine maine dimineata. Am cautat o reteta simpla de paine cu maia, dar procesul  m-a cam speriat, sper sa mi iasa:). Exista sansa sa creasca prea tare si sa trebuiasca sa arunc aluatul, ceea ce nu suna chiar bine:). Si asa mi se pare aiurea sa trebuie sa arunc zilnic mai mult de jumatate din maia...inca ma simt vinovata sa arunc paine/faina. 
Ce mai mesteresc: cos la ie cand am timp/chef, ud gradina, mai debarasez (intru in cate un dulap/sertar si arunc:)
Ascult: masina de spalat rufe
În casa: e ok
Azivom sta in casa/piscina diseara mergem sa hranim cainele si gainile unor prieteni plecati la mare
Vreau: sa fac ce trebuie, cand trebuie. Joi m-am certat tare cu un domn cu care lucrez pe departe, atat de tare ca mi-a inchis telefonul in nas. Ieri dimineata la prima ora, cu rochie si tocuri, am fost la el la birou, am clarificat lucrurile, omul pana la urma era bine intentionat intr-un fel (genul uns cu toate alifiile, care nu poate fi doar de treaba fara un interes propriu). Am fost mandra de mine, alta data, cu siguranta as fi lasat-o balta, mi-as fi ascuns capul in nisip, m-as fi stresat inutil fara sa fac nimic. Acum pur si simplu m-am dus si am vb.
Saptamana care a trecut: a fost ciudata. Duminica dimineatan s-au imbolnavit cainii, dupa-amiaza i-am dus la veterinar-parvaviroza. Cooper pentru ca e adult si vaccinat a facut o forma mai usoara, dar Milo, a murit, dupa trei zile de injectii si perfuzii. Am oprit in padure la Barnova si am plans cu catelusul muribund pe bancheta din dreapta, apoi dupa ce a murit am plans si eu si Ilinca in hohote, pana la urma un caine e family. A fost in parte si vina mea pentru ca ar fi trebuit sa l duc mai devreme la vaccin, planuisem sa l duc ieri, dar intre timp, n-a mai avut rost. Mereu aman lucruri, momente... Este epidemie, vaccinati-va cainii! 




Zile racoroase! Bucurie!

vineri, 28 iulie 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 28.07.2017. Sunt in concediu, afara ploua incet si uniform, o vreme de toamna minunata (vremea mea preferata atunci cand stau acasa)
Sunt recunoscatoare pentru: momentele cu mine. Pentru linistea pe care o aduce ploaia, uneori vrabiile si cocosii si cainii fac o galagie infernala (la tara, din cauza linistii, orice sunet pare amplificat). Si pentru Avione.
Ma gandesc: la multe. Am avut o revelatie despre drumul meu in viata intr un fast-food:)) (dar despre asta voi scrie alta data, atunci cand voi fi inceput ce trebuie sa fac)
Sper: sa fiu consecventa, p.e.r.s.e.v.e.r.e.n.t.a - am sa mi tatuez acest cuvant de care sunt atat de departe
Citesc: In the company of women. Are multe chestii faine, o sa i dau cinci stele pana la urma:))
In bucătărie: maia pentru o paine cu cartofi, bors de pui de tara, rosii, harbuz, cafea
Ce mai mesteresc: cos la ie, am sa mi iau panza de casa, dar nu ma pot abtine sa nu cos zilele astea, asa ca momentan cos pe panza topita
Ascult: ploaia si filmul cu vrajitoare la care se uita Ilinca. E un film simpatic tare, am vazut impreuna primul episod- cum era pe vremuri Arabela
În casa: e bine, am spalat pe jos doar cu apa si otet, aerul pare mai pur, fara parfumuri artificiale, senzatia este de curat. Folosirea produselor naturale clar nu e mai ieftina, am folosit o sticla de otet, adica 3.5 lei ca sa spal podelele. Presupun ca tot atat costa si capacelele de detergenti pe care le puneam in apa. Din punct de vedere financiar nu e nicio diferenta. Al curateniei e mult mult mai bine, neasteptat chiar.
Azi: vom sta in casa, voi coase la ie, voi face o paine
Vreau: sa nu mai uit de mine
Saptamana care a trecut: a fost buna:). Luni si marti am fost la Bucuresti, seara m-am intalnit cu prieteni vechi si era cat pe ce sa o fac si cu cei noi, dar de tuta, n-am indraznit sa ii intreb daca ar vrea sa ne vedem. Sper ca data viitoare:), Irina, Alina stati aproape:)
Mi-a mancat vulpea doua gaini. Pe una am auzit cand a inhatat-o am alergat cu lanterna de la telefon la 1 noaptea, i-am bagat lumina in ochi si a inghetat cu gura pe gaina care nu se mai zbatea. Cand a inceput sa ma maraie, m-am cacat pe mine, am luat-o la fuga pe scari, am incuiat bine usa, da-o incolo de gaina, daca e turbata vulpea? Nu semana deloc cu vulpitele desenate, cu cea din Micul print, nici macar cu ea din Fetita si vulpea. Era un animal salbatic care maraia, era bezna, iar eu eram inarmata cu lanterna de la telefon.
Acum noaptea inchid gainile si puii...
Ce diferenta intre femele si masculi chiar si la gaini. Cocosul nu avea nicio problema sa se duca la culcare, dar gaina a avut nevoie de prezenta mea ca sa aiba curaj sa intre din nou unde a fost vulpea, inconjura casuta, intra cate putin si cloncanea(oare asa se zice?) incontinuu. Cocosul curajos cu capul inainte, gaina infricosata si prudenta:)
Cooper :) si o musca (suntem invadati de muste, si incerc sa nu dau cu spray, dar parca suntem in India)

paine clasica-faina+apa+ulei de masline+sare+maia in frunze de hrean
dezvelita de frunze




unguient de galbenele - cele din borcanele de sticla o mana petale galbenele fierte in ulei de cocos+masline+cate 5g ceara albine topita, cel din cutiuta albastra e facut doar cu ulei masline+ceara. Nu am intalnit crema mai buna pentru maini, plus ca miroase demential de la cocos:)). Am sa fac si lumanari, pentru ca mie tare-mi palce sa ard lumanari si tot citesc despre cat de toxice sunt, am gasit o reteta 1/2 ceara+1/2 ulei de cocos, dar n-am fitil momentan


ploaia e cea mai buna vreme de cusut:)

Zi faina, ma duc sa framant paine , apoi sa cos:)

duminică, 23 iulie 2017

Traiesc mai curat - sapun de casa

Unul din punctele pe care vreau sa le bifez in traiul sanatos este sa eliminam sapunul lichid si sa folosim sapun natural, cumparat sau facut in casa.
Ieri a venit o prietena si am facut sapun. Eu voiam tare de tot unul cu galbenele si unul cu lapte de capra si miere, ea voia unul de tarate si shea si unul cu urzica si ricin pentru par.
Cel cu lapte de capra si miere a fost abandonat, n-am gasit nicaieri lapte de capra:)) (adica la doua magazine mici, la un supermarket n-am ajuns inca).
Ingredientele au costat cam 150 lei:)) (da ne cumparam multe sapunuri de banii acestia), dar care hobby nu e scump? De acum trebuie sa investim intr-o forma, ca sa ne iasa si frumos, nu numai sanatos. Ne-au iesit aproape 1.5 kg de sapun si mai avem uleiuri pentru inca 1.5 kg.
Saptamana trecuta, am uscat petale de galbenele pentru adaugat in compozitie, facut ulei de galbenele (ulei de masline fiert cu petale la bain marie cate 15 min zilnic), cautat cutii in care sa ne asezam frumos sapunul sa stea la intarit pentru 24 ore(ce rau mi-a parut ca am aruncat toate cutiile de plastic), uitat la toate filmuletele pe youtube si citit bloguri din tara si strainatate despre sapun:)).
Initial am vrut sa fac o reteta de pe un blog romanesc dedicat producerii sapunului de casa, dar pana la urma, plecand de la retata de baza de pe el si uleiurile pe care le aveam (palmier, masline, cocos, shea, ricin) am calculat cantitatea de soda si apa cu calculatorul de sapun.
Abia asteptam sa treaca cele 24 ore pentru a se solidifica, a-l scoate din forme si a-l taia, cei ce fac sapun sunt oameni rabdatori se pare:).
In afara de cel de galbenele miroase a sapun de casa:), dar cum procesul de saponificare se va termina pe 1 sept, abia atunci vom putea spune daca miroase bine sau nu, daca este bun sau nu, asta si...hartiutele de terstare a ph pe care le voi lua de la farmacie.
Nu ma ustura mainile de la el, frica mea de a nu avea granule de soda se pare ca nu a fost intemeiata, vom avea sapun pentru o perioada.
Dupa ce cumpar laptele de capra, il voi incerca si pe cel cu lapte si miere, el este putin mai complicat, laptele trebuie inghetat, dar ce am de facut, mai ales ca am concediu saptamana care urmeaza;).
Procedeul e foarte simplu, se toarna soda in apa, cand se raceste se pune peste uleiuri, se blenduieste, se toarna in forme, se asteapta 24 ore sa se intareasca, apoi 4-6 saptamani sa se finalizeze procesuld e saponificare:). As face numai sapun:)), asa de fain mi se pare, seamana cu un aluat, la care nu poti controla 100%cum va deveni dupa ce se coace;).




PS. Am inceput sa fac lesie de miercuri, adica am pus intr-un borcan cu apa niste linguri de cenusa de la arderea lemnului de salcam. Si la aceasta trebuie asteptat:); exista varianta la cald, prin fierbere, dar am ales varianta lenesului-cea in care se face singura:) in cateva zile:). Nu peste tot procesarea la rece e ridicata in slavi?


duminică, 16 iulie 2017

Traiesc mai curat

As vrea:
- sa scriu constant pe blog
- sa fac sapun de casa la rece si apoi de rufe si sa-mi iasa :) (am cumparat cele necesare, sambata vine o prietena sa facem sapun)
- sa renunt la multe din produsele de curatenie pe masura ce se vor termina si sa le inlocuiesc cu unele naturale (nuci de sapun, sapun de casa, otet, bicarbonat...), am senzatia ca suntem mult intoxicate cu atatea tone de produse chimice. Nu voi renunta in totalitate la detergentul de rufe si nici la cel de vase. Dar voi renunta la tonele de fas-fasuri pline cu tot felul de chimicale pentru orice (pentru blat am unul, pentru cuptor unul, pentru plita unul, pentru gresie+faianta unul, pt toileta unul, pentru ob sanitare unul, pentru parchet unul, pentru mobila unul, pentru geamuri unul...). Si eu sunt una dintre persoanele cele mai relaxate in privinta curateniei.
- sa incerc sa-mi fac crema de fata, crema cu galbenele pentru Ilinca. Nu voi renunta la sampon cel putin pentru mine si la deodorant. Nu voi deveni obsedata de natural, dar as vrea sa fac niste pasi mici in directia buna:). Am vazut la Ginny  o carte Eat dirt pe care vreau sa o comand; citind review-rile am descoperit ca mai sunt si altii care cred ca echilibrul organismului e periclitat tocmai in lupta noastra cu bacteriile, ca exista si bacterii bune. Nu duc lucrurile la extrem, nu cred ca ar trebui sa ramanem nespalati, dar de ex. nu folosesc niciodata gel de dus, consider ca apa creata perfect de Dumnezeu e suficienta pentru a ne spala. Ma alint cu un ulei de dus din cand in cand care ma tine un an:)). Pielea e un organ care absoarbe si asa tone de chimicale nocive, ce rost are sa o bombardam cu parfumuri si sapunuri artificiale din geluri de dus? Pe maini insa ne spalam cu sapun, il vom pastra pe cel lichid pentru musafiri si noi vom folosi unul pe care sa-l fac eu:)). Nu intentionez fac prozelitism si sa schimb parerile nimanui, sunt doar niste observatii personale (chiar ieri vorbeam cu o prietena care-mi spunea ca de ce sa renuntam la atatia ani de progres si sa ne intoarcem in trecut). Just:), stateam pe o prispa si ne uitam pe dealurile inalte, la o biserica inconjurata de copaci, intr-o linsite deplina, se auzea doar ploaia si eu ma gandeam ca sunt asa de fericita si ca imi trebuie atat de putin si atat de simplu si ca da progresul e bun, e minunat cand iti trebuie antibiotice si aparate care sa ajute chirurgul sa opereze un anevrism si e minunat ca exista centrale termice pentru ca sunt comode si ca exista absorbante si pampersi si masini si ca sa faci mancare doar apesi un buton nu trebuie sa faci focul. Dar ca progresul folosit in exces dauneaza sanatatii mele si al pamantului pe care-l umplu de deseuri... toate-mi sunt permise dar nu toate de folos:)
- sa cresc maia. Prima incercare a esuat - mirosea atat de groaznic incat era cat pe ce sa o arunc cu tot cu vas:)
- sa fac un plan alimentar si sa mancam mai sanatos (gasesc acest lucru din ce in ce mai greu, m-am inscris pe diverse grupuri care vand produse mai curate (legume, fructe, carne, lactate). Cred ca ideea e sa avem un meniu care pana la urma nici n-ar fi asa de greu - 4-5 ciorbe pe luna (2 de vacuta, una radauteana/de gaina, una cu perisoare/porc, una de fasolica, supa crema o data pentru mine) si mancare de weekend. In timpul saptamanii mancam doar seara acasa, in general o ciorba. Un lucru foarte fain e ca din toamna Ilinca va manca de la cantina si nu de la catering unde era fast food...
- sa-mi cos o ie (am inceput-o:)), adica am croit-o si tivit-o cu gaurele, astept sa ma apuc de model;) - tutorialele le urmaresc pas cu pas la Ina iar ideea de a coase cu negru dupa Catrinel. Mi-am achizitionat ata neagra si astept sa gasesc un model simplu, cel mai simplu:)) ca altfel mi-o fac cadou de iesit la pensie:). Cos pe panza topita, n-am idee unde pot gasi panza de casa:)
Va las cu poze din week-end:) - cimbrisor salbatic si cafele baute in singuratate si linistea adusa de sunetul monoton al ploii:) si ultima bucata tivita de la ie:)








Bucurie!

duminică, 25 iunie 2017

Paine si vin, miere si lapte - Paine taraneasca cu cartofi

Ieri am fost la targul de oale si mi-am luat un vas de lut de copt paine(din lut nesmaltuit, avand acelasi rol ca si piatra de copt, dar infinit mai ieftin:))-25 lei) si cum nu putea sta degeaba, am cautat o reteta de paine buna. Aveam faina luata de la moara...asa ca o taraneasca cu cartofi a fost alegerea fireasca:).
E painea ideala, aproape n-am avut ce poza:)), Ilinca m-a intrebat unde am invatat sa fac paine asa de buna. Asta si cea cu bere merita facute, refacute, rasfacute:). In timp ce scriu, mananc o felie:)
Maia de seara:
50 ml apa, 50g faina, 1Lg ulei masline
Painea:
- 700g cartofi fierti in coaja raciti, curatati si pasati(cartofi galbeni normali, vechi)
-700 g faina  (tip 650)
-2 Lg ulei masline
1 Lg sare
-100 ml apa unde au fiert cartofii calduta
-jumatate pachet drojdie uscata (3g)
Se pune in robot maiaua+apa+cartofii+sare+faina+ulei+drojdie
Se amesteca la viteza minima 2-3 minute, apoi se lasa 5 la odihna. Se porneste apoi robotul la viteza medie timp de 10 minute.
Se lasa la dospit 40 min intr-un vas uns cu ulei, acoperit cu folie alimentara.
Se scoate pe o suprafata infainata, se intinde, se aduna marginile dedesupt si se da o forma rotunda/ovala, cat mai adunata, se lasa la crescut cu despicatura dedesubt, acoperita cu un prosop infainat.
Se da drumul la cuptor la 230 grade, nu inainte de a se pune vasul de lut inauntru (care a stat cu apa), altfel va crapa, sau se pune o craticioara la baza cuptorului in care se va pune apa atunci cand se baga painea la copt pentru aburi.
Dupa  ce a crescut 30-40 minute, se pune painea in vas/piatra/tava de la aragaz cu despicatura in sus de data asta si 100 ml apa in craticioara pentru cine n-are piatra de copt. Atentie!!! Aburul e fierbinte si periculos. Mi s-a parut foarte greu sa arunc efectiv painea in vasul fierbinte, de asta cred ca exista lopetile :)) (chiar ma intrebam zilele trecute la ce folosesc:)
Se lasa la copt la 230 grade pentru 30 minute, apoi se reduce cuptorul la 200, si se mai lasa 5 minute.
Se scoate pe un gratar se spala rapid cu un penson muiat in apa rece si se lasa la racit (daca aveti rabdare:))



Este minunata! Daca aveti chef de paine, sa o incercati, eu n-am mancat paine mai buna:))

sâmbătă, 24 iunie 2017

Un fel de jurnal

Azi am fost la targul de oale si mi-am luat un vas de lut de pus painea la copt. Voiam tare si un clopot dar era doar pentru cuptor pe lemne. As fi incercat sa-l pacalesc, dar nu-mi intra in cuptorul meu electric.
Am facut deja maia pentru maine dimineata cand incerc paine de cartofi:), am cumparat si faina de moara;), sper sa iasa o paine taraneasca taraneasca:). Pana acum cea mai buna paine, care ramane si peste trei zile asa cum trebuie este cea cu bere:). Chiar intr-o seara am purtat o conversatie cu un domn intr-un supermarket despre bere...el era cunoscator, eu cumparam bere pentru paine:). Imi doresc sa mai descopar paini care sa poata fi numite ideale:). Am vazut la cineva la poarta o tufa de hrean, bunica facea placinte (poale in brau dar sub forma de melc) pe care le cocea pe fruze de hrean. Dupa ce le scotea din cuptor le curata si ramanea pe fund forma fosilizata a frunzei. Nu exista placinte mai bune:). Am incercat si eu, dar fara succes;). Am sa invelesc o paine in frunze:)
Am facut dulceata: de coacaze, de cirese amare si de zmeura. De capsuni n am facut, ca sub 10 lei si cu gust n-am gasit. As vrea niste petale de trandafiri sa fac otet pentru frectie:)

Ilinca a terminat clasa pregatitoare. Sunt putin dezamagita de...bullying-ul de la after-school cand domnul sta cu orele in cancelarie si elevii darama scoala. Asta n-ar fi mare problema daca ar veni cu o vanataie fizica dar nu cu unele sufletesti:). Incepand de la clasa 0 copiii hartuiesc alti copii. Prietena Ilincai rade constant de o alta colega, ii pune porecle, o cheama si apoi ii indeamna pe copii sa fuga de ea si aceea ramane plangand. Scena se repeta zilnic, agresoarea e din ce in ce mai rafinata. La inceput ii spuneam Ilincai sa-i ia apararea dar in timp, de frica sa nu devina ea victima am lasat-o mai moale. Victima nu-i spune mamicii ca sa nu o supere:), domnul considera ca sunt copilarii. Copilarii care ranesc zilnic...tot ce speri e sa nu fie copilul tau tinta.
Imi place Ilinca ca e bataioasa, chiar daca copiii (si multi adulti) o necajesc cu cicatricea si desi imi spune ca mie toate mi se par usoare dar daca as fi in locul ei n-as mai spune ca si ce, nu se supara atat de tare incat sa nu mai mearga intr-o colectivitate, sa se ascunda, sa abandoneze. De mine au ras doi copii (unul la gradinita ca am ciupici si de a doua zi n-am mai mers niciodata la gradinita si o fata de la bloc si n-am mai iesit o vara din casa). Sper ca ea sa nu piarda nicio vara din viata ei pentru ca rade cineva de ea si sper sa nu ajunga sa rada ea de nimeni:). La serbare un coleg a carui mama a fost inspirata a recitat inceputul din Apolodor de Gellu Naum. Ilinca a venit atat de incantata acasa spunandu-mi ca vrea cadou in avans pentru ziua ei de la anu cartea cu Apolodor, asa ca a primit Cartile lui Apolodor:). Imi amintesc cat de mult mi-a palcut si mie, este suuuper! Si cat imi place inca:). RECOMAND!!!

"La circ,in Targul Mosilor,
Pe gheata unui racitor,
Traia voios si zambitor
Un pinguin din Labrador.
- Cum se numea?
-Apolodor.
-Si ce facea?
-Canta la cor.

Deci nu era nici scamator,
Nici acrobat,nici dansator
Facea si el ce e mai usor:
Canta la cor.
Era tenor.
Grasut,curat,atragator
In fracul lui stralucitor
Asa era Apolodor.

Si intr-o zi,Apolodor,
Spre deznadejdea tuturor,
A spus asa:Mi-e dor!Mi-e dor...
De fratii mei din Labrador!"...


Am fost la Colour run:). Un lucru pozitiv a fost ca am iesit la alergat si chiar am alergat desi as fi preferat sa merg:)). Un lucru negativ a fost ca...mi s-a confirmat ca pozele de pe facebook nu prea au legatura cu realitatea:) - colorarea asta e un fas, poate in India unde are un simbol religios o fi ceva, dar la noi, dezbracata de orice semnificatie e doar o cursa fara scop de 5km si niste amidon colorat aruncat in aer; raman insa niste poze frumoase pe facebook, cu oameni mai fericiti ca in realitate;), care la sfarsit primesc toti medalii cu unicorni;)

 De citit citesc aceleasi doua carti de pe telefon, mi-e dor sa tin o carte in mana, dar daca le abandonez abandonate raman si-mi plac:)).
De ieri am inceput sa tricotez raglan o bluzita pentru Ilinca dintr-un fir minunat primit de Craciun de la secret santa (multumesc;). O perioada lunga n-am avut chef de mestesugit nimic:)), maxim de gradinarit in limitele unui om tare lenes;).
Senin si bucurie!

vineri, 16 iunie 2017

As vrea

Sa am timp sa ma plictisesc, sa am concediu o luna intreaga in care sa nu-mi fac program
Sa pot manca paine cu unt si dulceata de cirese amare si sa beau un pahar de lapte in fiecare dimineata fara frica ca ma ingras
Sa ma plimb pe dealuri ore intregi, fara o destinatie anume, sa culeg pelin si codita soricelului si sanzaiene (langa poarta este o tufa gata sa infloreasca)
Sa pot dansa in piata publica cum am vazut miercuri noapte oameni dansand tango fara sa-mi fie frica de penibil
Sa-mi inchid telefonul si sa nu-l deschid ZILE intregi
Sa stau pe o plaja pustie asa cum am stat in alta viata la Eforie
Sa ma rog din nou
Sa aiba copilul meu bunici la tara la care sa stea in vacante si nu prin cluburi/gradinite/scoli de vara
Sa ma imbrac frumos cu rochii tot timpul
Sa fac dulceturi multe din toate fructele din piete si sa le asez cuminti pe rafturi in camara
Sa ma mai trezesc o singura data in camera mea de la bunici si sa deschid dimineata usa si sa vad dealul impadurit si bunicii sa-i aud in curte la treaba
Sa iau in brate un iedut de cateva zile si sa-mi ingrop nasul in blanita lui moale si mirositoare a lapte
Sa am rabdare
Sa iubesc si cand n am ce iubi
Sa ma tratez frumos
Si iarasi sa am rabdare

vineri, 2 iunie 2017

Paine si vin, lapte si miere - Paine cu iaurt si seminte de in

Cautand o noua reteta de paine, am dat peste una cu seminte de in si mi-am amintit ca am un kg in portbagaj - colega mea de birou a comandat multe seminte pentru ea si pentru mine:)), nestiind la ce sa le folosesc si neparand prea apetisante n-am facut efortul de a le aduce in casa.
Am asteptat de ieri pana astazi sa se faca maiaua. Maiaua de o zi (cred ca impropriu se numeste maia), imi iese perfecta. In schimb pe cea "hranita"timp de o saptamana era sa o arunc cu tot cu vas. Mirosea ingrozitor a hoit de fiecare data si nu a crescut deloc. N-am idee unde am gresit, am incercat sa respect pana si orele la care sa inlocuiesc jumatate, am sa repet actiunea cand o sa-mi dispara din nas mirosul celei vechi.

Dar despre maia, voi vorbi atunci cand imi va iesi, pana atunci sa vorbim despre painea de astazi: paine cu iaurt si seminte de in:

   maiaua de seara: 100 g faina (eu am folosit integrala)+100ml apa+1lg ulei masline
          
    painea:
- maiaua
- doua lingurite de sare (mai cu varf)
- 1Lingura zahar brun
-150 ml iaurt gras la temperatura camerei
-200 ml apa calduta
-2 Linguri ulei masline
-100 g faina integrala
-370 faina 650 (am pus 350, dar apoi am mai completat cu inca 20 la framantat ca mi s-a parut prea moale aluatul)
-50 grame seminte de in
- un pic mai putin de jumatate/jumatate de plic de drojdie uscata (3/3,5 grame)
Se coace in oala cu capac, eu folosesc o oala emailata de 5 L (asta din poza de aici)
Se pun toate in vasul mixerului sau intr-un lighean in ordinea scrisa mai sus, se framanta timp de 10 minute, se lasa 30 minute la dospit. 
Se mai framanta 5 minute, se lasa 30 minute la dospit. 
Se toarna 100 ml apa calda (eu folosesc de la robinet) pe fundul unei oale incapatoare, peste care se pune o bucata mare de hartie de copt, care trece de gura oalei.
Se ia aluatul, se intinde cu mana sub forma de patrat, se aduna marginile dedesubt si se da o forma rotunda.
Se aseaza in oala aluatul si se mai lasa la crescut 30 minute; imediat ce asezam aluatul in oala, deschidem cuptorul la 230 grade.
Cu un cutit ascutit facem o cruce deasupra aluatului si o bagam la cuptor pentru 30 minute la 230 grade. Scadem temperatura la 200 grade si mai lasam 5 minute, apoi scoatem capacul de pe oala si mai lasam 5-6 minute ca sa se rumeneasca.

Painea are o consistenta foarte faina ( e moale, dar cumva consistenta, nu buretoasa), presupun ca de la iaurt, semintele ii dau o nota aparte;). Am acompaniat-o cu unt si vin:), iar maine dimineata, cu unt si miere si un pahar de lapte. 






sâmbătă, 27 mai 2017

Barcelona II

Imi place sa mananc lucruri noi, specifice locului, inclusiv la noi in tara, bombele am observat ca pastreaza un gust mult mai autentic decat restaurantele mai fensoase, acestea adopta un aer european uniform peste tot si servesc cam aceleasi feluri, indiferent ca esti la Paris, Barcelona, Bucuresti, Istanbul - cred ca se axeaza pe bucataria frantuzeasca.
Nu mi-a placut paella, pe care o serveau toti, nici n-avea cum, e cu orez, un fel de omleta mea:)) din zilele in care n-am nimic de mancare: arunc in tigaie legume+branza+oua, la paella arunca legume+fructe de mare+orez:)
In Barcelona, cel mai bine am mancat
1. la piata:)). Mi-a prajit un domn care vindea fructe de mare si peste, in fata mea, niste caracatite mici, si creveti si pestisori si cartofi si mi le-a dat clocotite intr-un toc de hartie, n-am mancat chestie mai buna. Iar faptul ca am mancat dintr-un toc de hartie pe strada, mi se pare Mi Nu Nat. Imi place sa mananc pe strada, sa merg, sa privesc, sa vorbesc, e cel mai bun loc in care mananci, cand rupi un colt de paine fierbinte, un mar sau o inghetata, un sandvish. La piata a insistat mama sa merg, ea considera pietele de peste experiente educationale:)), eu le consider experiente ale simturilor-ideea e ca am fost in doua zile diferite asa de mult mi-a placut;)
2. pestisori cruzi (anchois), peste care se pune otet, ulei de masline si usturoi zdrobit tot putin cu ulei de masline, si cu bagheta alba, proaspata; as manca zilnic de asta:). Asta ca un fel de aperitiv inaintea oricarei mese:))
3. "gogosele de vant"
Duminica, la cafeneaua de sub apartamentul in care stateam si unde mancam un sandvish si beam o cafea dimineata,  era plin de batrani asa eleganti, scosi in oras de copii sa-si bea cafeaua. Cat de frumos, nu? Poate am putea sa luam si noi exemplul?











 

Intr-o zi am vazut pe o strada o cofetarie care vindea gogosele, mici mici, un pic mai mari ca o nuca, am cerut cinci, ca ma gandeam ca-s gogosi obisnuite. Pretul nu a fost deloc obisnuit - 1 euro bucata:)). Am iesit eu bombanindu-ma ca am cumparat gogosile cele mai scumpe din lume pana cand am luat o gura din una, si pur si simplu...erau incredibile, asa cum nicio alta gogoasa nu poate fi, aerate dar cu consistenta si cu mult anason stelat, dulci dar fara a fi dulci, cand muscai iti venea instant sa zambesti:). In concluzie am mancat cele mai bune gogosi din lume. Astazi am incercat o reteta de pe net, nu mi-a iesit, nu abandonez:)), cand imi iese o impart;)



miercuri, 24 mai 2017

Barcelona 1

Ne-am intors dupa o saptamana la Barcelona, care mi-a placut foarte tare. Am bifat aproape toate obiectivele, am parcurs cu pasul intre 12 si 17 km zilnic. Pe Ilinca am "amagit-o" sa mearga atat fara sa se planga, cautand inghetata aia buna, solutii de baloane care se gasesc doar la capatul zilei si doar la anumite magazine bine pitite:))
Cel mai mult mi-a placut: vibratia orasului, asa cum la Roma mi-a placut lumina, la Istanbul aerul boem, aici pur si simplu e minunat pulsul orasului, dincolo de catedrale, muzee, parcuri, fantani, castele, barbati frumosi (si asa fain imbracati:))- cu blugi din aia putin uzati cum facea Lee pe vremuri, femei frumoase am vazut doar una pe care am si pozat-o) , scutere, pietonala, sangria, creveti, Gaudi, gogosele mortale (de bune si scumpe), fructe, spectacole de flamenco stradale, fier forjat,  paine, stradute minunate, portocali plini de portocale, cafele, sucuri, mare, terase pline de flori deasupra orasului:)

Cel mai mult mi-au placut ultimele doua zile, cand n-am mai avut de vizitat nimic, pur si simplu ne-am bucurat de oras:). 
Mai urmeaza o Barcelona cu mancare:)), dar asta in episodul urmator, deja sunt prea multe poze de-a valma:)), dar cred ca asa e si orasul acesta, toate unele peste altele, nu stii de ce sa te bucuri mai intai, unde sa privesti mai intai:); multe sunt cu detalii frumoase si mici care te fac sa zambesti:).




























in toate parcurile erau grupe de gradinita care dormeau pe iarba:) - o fi un trend la ei:)- copilul meu n-a iesit niciodata din gradinita, nici macar la Fabrica de paine sau la pompieri:)) cum mergeam noi :)

paznici


perfectiune:)

magi


oriunde sunt, librariile ma fac fericita:), librariile, marea si cafeaua:)



acum cativa ani am facut o poza cu un beetle rosu si am scris dedesubt "viitoarea mea masina" si desi n-aveam niciun plan sa-mi schimb masina, in mai putin de o luna mi-am luat mini-ul rosu:)...poate intr-o luna castig la loto si imi iau un Harley?:))).
PS Am citit jumatate de carte faina in vacanta, Irina  a recomandat-o, varianta Kindle de pe Amazon e 10$. Am la fiecare pagina, la fiecare rand cate ceva de invatat, ce nu mi-a placut totusi e promovarea cu precadere a unor categorii de femei, inainte discriminate pe motive de etnie, sexualitate, culoare. Din punctul acesta de vedere mi se pare destul de dezechilibrata,sunt pentru egalitate, nu discriminare "pozitiva" 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...